31.12.2019
Deciziile pe care le facem clipă de clipă sunt cele care ne schimbă viața. Deciziile nu se referă doar la lucrurile majore din viața noastră, ci cred că cele care fac diferența pe termen lung sunt tocmai cele referitoare la lucruri mici, la lucruri pe care le considerăm nesemnificative la momentul respectiv.
Așa am decis, de exemplu, la un moment dat, să nu mai ascult muzică atunci când merg cu bicicleta spre serviciu, ci să transform acest act într-unul mult mai productiv, să sfințesc acest timp cu ceva mult mai bun decât muzica pop, dance, ori știu eu ce altceva mai transmite youtube-ul azi. Astfel, am ales să ascult discursuri în engleză. Poate părea greu la început, de acord, însă 30 de minute dimineața și 30 de minute după amiaza de audiție, pot aduce, pe termen lung, un plus de valoare în viața mea. Cu siguranță că aceste minute vor contribui substanțial la formarea mea. Nu mă refer aici doar la conținutul în sine al discursurilor, cât la partea lingvistică. Una e să înveți pe carte, alta e să asculți un vorbitor nativ timp de aproximativ o oră pe zi. Se vorbește adesea de faptul că învățarea nu se produce neapărat conștientizând ceea ce auzim sau vedem. Îți sugerez aici să citești despre studiile făcute pe oameni dormind. Creierul asimilează chiar și atunci când nu ești 100% atent la ceea ce asculți. Distragerea în timpul mersului cu bicicleta este foarte mare, totuși mă consolez cu gândul că nu toate informațiile se vor pierde, unele vor rămâne stocate acolo în subconștient și vor fi puse în aplicare, vor ieși la iveală, când o să mă aștept mai puțin, pentru că nici nu știam că le-am avut înmagazinate acolo. Părerea mea este că aceste informații ies la iveală în momentul când se fac unele conexiuni cu alte informații sau evenimente, așa zisele „momente de înțelegere”, ori momente „aha”.
După ceva timp o să trec la cărți audio. Calculând cu mai multă precizie, sunt aproximativ 20 de ore pe lună, peste 200 de ore pe an, în care pot să ascult informații de bună calitate. E imposibil ca acestea să nu aibă efect asupra mea, asupra vieții mele. Poate nu o să fie ideile așa bine reținute, ca atunci când aș citi eu, dar cu siguranță o idee, ori poate două pe săptămână, tot o să rețin, tot o să câștig ceva din acest proces. Iată cum am făcut rost de 200 de ore într-un an, ore pe care să mi le dedic mie, timp pe care să-l investesc în formarea mea, în dezvoltarea mea.
Tu poți începe cu orice altceva, doar identifică acea zonă în care ai putea să faci două activități în același timp, fără ca acest lucru să-ți afecteze activitatea de bază, activitatea cadru. Atunci când mergi cu mașina la lucru, de exemplu, e o alegere să asculți radio sau o carte audio, ori un curs de limbă, ori un cuvânt ziditor de suflet. E o alegere și doar tu decizi.
Totul pleacă de la o singură clipă și o picătură de idee pe care nu am lăsat-o să se evaporeze, să dispară, ci am ascultat-o în căderea ei și am vrut să văd ce aduce cu ea. S-a dovedit că mi-a adus o comoară, ideea în sine fiind una genială. A fost însă nevoie de o alegere conștientă, de o decizie de a acționa. Ignorarea ei ar fi fost tot o decizie, urmările ar fi fost însă altele.
Deciziile, dragilor, deciziile ne schimbă viața. De obicei ne hazardăm, crezând că trebuie să fim foarte bine pregătiți pentru a lua o oarecare decizie. Greșit! Nu o să fim niciodată. După cum povestea și Tony Robinns despre un general care a fost întrebat cum poate să ia niște decizii atât de grele în situații limită. Răspunsul te lasă fără replică: „Nimeni nu poate fi sigur că e decizia bună. Dacă e bună, Bingo, dacă nu, am ajuns, prin eliminare, în cel mai scurt timp posibil la varianta bună”. Decide! În fiecare clipă, o singură decizie te poate urca de la pământ până la cer.
Dacă privești retrospectiv viața ta, o să observi că ești rezultatul alegerilor pe care le-ai făcut, ori le-au făcut alții pentru tine. Desigur că nu puteai să iei tu decizii la 2 ani, ori la 3 ani, luând părinții pentru tine la momentul respectiv. Acum, însă, la 20 de ani, la 30 de ani, nu mai poți să-i lași pe alții să decidă pentru tine. Crede în tine! Crede în intuiția ta! Dacă îți suprimi prea mult timp această capacitate de a lua decizii, atunci când vei fi nevoit să o faci, nu vei mai putea, efectiv vei fi incapabil, fiindcă exercițiul lipsește.
Un alt aspect, asupra căruia o să mai revin și cu altă ocazie, este acela că o decizie aduce cu sine o evoluție într-o anumită direcție. E absolut necesar să-ți asumi deciziile pe care le-ai făcut, ca să poți, fie să te bucuri de rezultate, fie să înveți o lecție, dacă rezultatele nu sunt tocmai cele așteptate. O decizie poate fi o greșeală, dar asta nu te desconsideră ca om și nu te definește în totalitate, ci doar pe tine la un moment dat. Nu e greșit să greșim, e greșit să nu ne permitem să greșim și să rămânem doar niște pioni ușor manipulabili, marionete sociale, așteptând decizia perfectă, pentru o acțiune perfectă, în vederea unor rezultate perfecte. Cel mai probabil acel moment perfect nu o să vină.
Vor exista excepții, de acord, dar eu nu-mi asum acest risc. E ca și cum ai juca la loterie, șansele sunt cam aceleași. Într-adevăr sunt unii care au câștigat la loto, dar dintre aceștia sunt foarte puțini cei care au știut să gestioneze câștigul respectiv. Așa este și cu deciziile perfecte. Poate le vor întâlni unii dintre noi, dar vor fi puțini cei care vor gestiona cum se cuvine ceea ce urmează acelui moment în timp. Dacă, însă, te vei pregăti în prealabil pentru „întâlnirea” cu acel moment, șansele de a-l aprecia cum se cuvine și de a extrage tot ce-i bun din el vor crește exponențial.
Iar pregătirea se face zilnic prin luarea unor decizii mici, dar asumate și care au efect vizibil asupra vieții tale, începând de acum.
